Pareidolia – un fenomen contestat

Facebookgoogle_pluslinkedinmail

Dacă priviţi fotografia de mai sus, pentru mulţi dintre voi arată ca un sandwich cu brânză pus pe grătar. Dar această fotografie pusă la vânzare pe eBay de către o doamnă din Miami reprezintă pentru ea cât şi pentru alţi câţiva imaginea Fecioarei Maria aflată pe un şerveţel ars.

 

Acest fenomen psihologic care determină pe unii oameni să vadă o imagine sau să audă un sunet drept ceva semnificativ, se numeşte pareidolia.

Cuvântul derivă din limba greacă, unde para înseamnă deva stricat, greşit, în loc de, şi Noun eidolon, adică imagine sau formă. Pareidolia este un tip de apophenia, un termen care defineşte în mod general posibilitatea de a vedea modele sau date aleatoare.

Se pot cita exemple în care o serie de oameni văd imaginea lui Iisus în nori, sau imagini aleatoare pe suprafaţa Lunii.

Sunt cunoscute cazuri celebre de pareidolia.

Un prim exemplu, mediatizat foarte mult în ultimele decenii datorită conectării sale la imaginile religioase este Giulgiul din Torino, celebra pânză care poartă imaginea unui om, despre care mulţi susţin că este imaginea Mântuitorului . Pânza ar fi fost imprimată cu sângele lui Iisus la momentul crucificării. Imaginea negativă a fost observată pentru prima dată în 1898, pe placa fotografică de către un fotograf amator Secondo Pia care a obţinut permisiunea de â-l fotografia în timp ce era expus în Catedrala din Torino.

Unii vizitatori ai bisericii Sf. Maria din Rathkaele din Irlanda spun că ciotul unui copac aflat în vecinătatea lăcaşului de cult înfăţişează silueta Fecioarei Maria.

Un alt exemplu poate fi acela al stâncii Pedra da Gavea, o piatră enormă aflată în preajma oraşului Rio de Janeiro care îşi urmează cursul firesc al eroziunii. În deteriorarea ei, unii observatori văd ivindu-se o faţă umană.

Nu mai puţin celebre sunt imaginile culese de misiunea spaţială Viking 1, în 1976 , de la solul planetei Marte, în care mulţi oameni au văzut rămăşiţele unei civilizaţii antice.

În septembrie 1969, teoreticienii conspiraţiei au emis o ipoteză referitoare la o posibilă moarte a celebrului Paul McCartney. Teoria se baza pe una din piesele formaţiei Beatles, mai exact un material de la înregistrarea piesei Strawberry Fields Forever, în care mulţi aud foarte clar, susţin ei, „Paul este mort”. Aceasta constituie şi astăzi o legendă urbană.

O altă situaţie de pareidolia s-a înregistrat în 1977, în orăşelul Lake Arthur din New Mexico, unde s-a înregistrat apariţia lui Iisus Hristos pe o tortilla.

Diane Duyser din Miami a vândut în 2004 contra sumei de 28.000 de dolari un sandwish cu brânză la grătar, vechi de 10 ani, pe care spunea ea, purta chipul lui Iisus. Vânzarea s-a făcut pe un site de internet specializat în vânzări.

Continuăm seria de exemple cu acela al lui Steve Cragg, director de tineret la Memorial Drive United Methodist Church din Houston, Texas care a descoperit în 2004 chipul Mântuitorului într-un Cheeto, un fel de pufuleţi.

Imagini cu tentă religioasă se mai pot aduce din toate colţurile lumii aşa cum este cazul Donnei Lee de Toledo, din Ohio, care â văzut în 2005 imaginea lui Iisus pe un pierogi, un soi de gogoşele. sau cazul credincioşilor din Singapore, în 2007, care au recunoscut într-un căluş aflat pe un copac imaginea unei maimuţe, fapt care i-â determinat să aducă un omagiu Zeului Maimuţă, conform credinţelor regionale.

Un corn cu scorţişoară despre care se afirmă că poartă imaginea Maicii Tereza a fost descoperit la o Café Bongo Java sin Belmont. Cornul â fost expus timp de aproape 10 ani până când â fost furat în preajma Crăciunului în 2007.

În 2012, mulţi oameni au făcut pelerinaje la un copac la intersecţia 60 Street cu Avenue Bergenline în West New York, New Jersey, pentru a vedea cicatricea aflată pe trunchiul acestuia în care mulţi au recunoscut imaginea Fecioarei de Guadalupe.

În privinţa motivaţiei pentru care se întâmplă aceste fenomene există o serie de teorii. Experţii spun că pareidolia pare a fi cauzată de o determinare a psihologică pentru iluzii, fenomen care implică mai multe simţuri. Specialiştii susţin că pareidolia se află în spatele şi a numeroase observări a OZN-urilor, a lui Elvis sau a monstrului din Loch Ness cât şi a audierii a unor mesaje de gen.

Pareidolia are deasemenea conotaţii religioase. Un studiu făcut în Finlanda a constatat că persoanele religioase sau care cred în fenomenele paranormale cu tărie au mult mai multe şanse de a vedea chipuri în obiecte neînsufleţite sau în peisaje.

Carl Sang, autor american şi cosmolog a arătat situaţia în care pareidolia a fost un instrument de supravieţuire. În cartea sa din 1995, „Ştiinţa ca o lumânare în întuneric”, el susţine că această capacitate de a recunoaşte feţele de la o distanţă apreciabilă sau în condiţii de vizibilitate slabă, a fost o tehnicăde supravieţuire importantă. Ea permite oamenilor să judece instantaneu dacă o persoană din sens opus este un prieten sau duşman, dar duce deasemenea şi la posibila interpretare eronată a unor imagini aleatoare, modele de lumină şi umbre ca fiind feţe umane.

Leonardo DaVinci a scris despre pareidolia ca despre un dispozitiv artistic. „Dacă te uiţi la orice perete care are diferite pete sau este compus din pietre de diferite tipuri, veţi putea să vă imaginaţi că el seamănă  cu o imagine pe care doriţi să o vedeţi în e”, a scris marele om de geniu într-un pasaj al celebrelor sale caiete.

Uneori, artiştii folosesc acest fenomen în avantajul lor prin încorporarea de imagini ascunse în opera lor. Observatorii văd de multe ori alte obiecte în picturile florale ale Georgiei O’Keeffe spre exemplu.

În 1971, un scriitor leton a detaliat ceea ce el credea că este descoperirea fenomenului de voce electronică, EVP. EVP este descris ca „auditive pareidolia”. Afirmaţiile de mesaje ascunse în muzica tradiţională de cult a unor popoare, sunt deasemenea descrise drept fenomene de pareidolia.

Testul petei de cerneală Rorschach utilizează pareidolia într-o încercare de a obţine perspectiva mentală a unei persoane. Dar despre fascinantul test Rorschach vom vorbi într-una din articolele noastre viitoare.

Pareidolia – un fenomen contestat

 

Facebookgoogle_pluslinkedinmail

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *