Lenea este determinată de structura genetică

Facebookgoogle_pluslinkedinmail

Întâlnim zilnic îndemnuri la practicarea exerciţiilor fizice. Specialiştii chiar spun că 30 de minute zilnic ar fi chiar necesare păstrării sănătăţii. În ciuda sfaturilor, foarte puţini oameni fac mişcare. Un studiu făcut în SUA arată că 97 la sută dintre americani nu respectă aceste norme statutate dealtfel în liniile directoare federale.

Vinovăţia va dispare însă după publicarea unui studiu al unei echipe de cercetare de la Universitatea din Missouri care sugerează că anumite configuratii genetice predispun oamenii la lene.

Frank Booth, un profesor la Colegiul de Medicină Veterinară al prestigioasei universităţi amintite, împreună cu doctorul Michael Roberts, au reprodus selectiv şobolani care au prezentat trăsături extreme, fie de hiperactivi, fie extrem de leneşi. Concluzia testului lor demonstrează că amprenta genetică joacă un rol important în motivaţionarea practicii exerciţiilor fizice.

„Am demonstrat că este posibil să fi predispus genetic de a fi leneş” a declarat doctorul Booth. Acest lucru ar fi extrem de important în identificarea cauzelor suplimentare care determină obezitatea la om. „Ar fi foarte util să identificăm persoanele predispuse la lene, pentru că astfel i-am putea ajuta înainte de a deveni obezi” a continuat doctorul american.

În studiul efectuat, cei doi cercetători au obţinut prin modificări genetice, două linii distincte de şobolani. Una prezentând o caracteristică de hiperactivitate, cealaltă fiind extrem de leneşi. Având la dispoziţie benzi circulare de alergare în cuştile lor, şobolanii hiperactivi le-au utilizat de 10 ori mai des decât confraţii lor leneşi. Testele au fost repetate pentru şase generaţii din aceste familii, cu aceleaşi rezultate.

Odată ce au fost obţinuţi aceşti şobolani atleţi şi şobolani leneşi, cercetătorii au studiat mitocondriile din celulele musculare şi le-au comparat cu secvenţelel de AND ale fiecărui şobolan. În timp ce au fost constatate diferenţe minore ale structurii corporale şi a nivelului de mitocondrii din celulele musculare, s-au observat diferenţe genetice între cele două linii de şobolani. Din cele 17.000 de gene diferite identificate într-o zonă a creierului, 36 pot juca un rol însemnat în predispoziţia individului de a practica sau nu exerciţiile fizice. Oamenii de ştiinţă ne promit să afle însemnătătea fiecărei gene în motivarea lenei.

Dacă cineva vă cataloghează de acum înainte drept leneş, puteţi da vina pe zestrea genetică, probabil că după finalizarea cercetărilor, vom asista şi la primele procese intentate de angajaţii nemulţumiţi de faptul că au fost concediaţi pentru că nu-şi îndeplineau sarcinile de serviciu, este interzisă in fond discriminarea unor oameni care sunt predispuşi fără intenţie la ceva, chiar dacă se numeşte lene.

Lenea este determinată de structura genetică

Facebookgoogle_pluslinkedinmail

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *