Îţi poate schimba cu adevărat viaţa o carte ?

Facebookgoogle_pluslinkedinmail

Dacă până acum, mulţi oameni spuneau că cititul anumitor cărţi le-a schimbat viaţa, cercetătorii au descoperit cum un singur volum poate face o astfel de schimbare reală, măsurabilă, în creierul lor.

Ajutându-se de scanere fMRI pentru a identifica reţelele cerebrale asociate lecturii, oamenii de ştiinţă americani au constatat că după ce au citit o astfel de carte, în creierul subiecţilor s-au petrecut anumite transformări care au persistat câteva zile. Studiul a avut drept scop, descoperirea misterului prin care „intră” în creier poveştile şi pentru a analiza efectele literaturii asupra acestuia.

Cercetători de la Universitatea Emory din Atlanta, Georgia, spun că citind un roman, acesta poate determina schimbări în regimul de repaus al creierului timp de câteva zile.

„Poveştile formează viaţa noastră şi în unele cazuri, ajută la definirea unei persoane”, spune Gregory Berns, autor al studiului şi director al Facultăţii de Neurologie de la Emory. Cercetarea a fost publicată în revista „Brain Connectivity” şi a studiat reţelele cerebrale implicate în timpul lecturii.

Timp de 19 zile consecutive, un grup de 12 elevi au fost rugaţi să citească romanul Pompei, scris de Robert Harris. A fost ales această carte pentru linia sa narativă puternică, spun cercetătorii.

În timp ce studiile anterioare s-au concentrat pe procesele cognitive implicate în timpul cititului, de data asta oamenii de ştiinţă au urmărit în primul rând, efectele de după lectură. Rezultatele au arătat o conectivitate sporită în cortexul temporal stâng, zonă a creierului care este asociată cu receptivitatea limbajului, în dimineaţa următoare zilei de lectură.

„Chiar dacă participanţii nu au citit romanul în timp ce erau scanaţi, ei au păstrat conectivitatea sporită”, declară profesorul Berns. Conectivitate sporită s-a observat deasemenea în santul central, regiune primar motorie senzorială a creierului. Neuronii din această zonă au fost asociaţi cu crearea de senzaţii pentru organism, adică un simplu gând despre o anumită funcţie, spre exemplu, este asociat de aceşti neuroni cu actul fizic al funcţiei respective.

„Schimbările neuronale descoperite, sugerează modul cum la citirea unui roman, vă puteţi transpune în pielea protagonistului”, spune profesorul Berns. Chiar dacă acest lucru era cunoscut, acest studiu arată modul cum el se produce la nivel biologic, susţin cercetătorii. Aceste schimbări neuronale nu sunt reacţii de moment, ele au persistat cinci zile de la terminarea romanului, completează autorii.

Este evident, că efectele lecturilor variază de la individ la individ. Un studiu anterior a constatat că lecturile romanelor lui Jane Austin activează zone ale creierului asociate cu mişcarea şi simţul tactil, în contradicţie cu aşteptările neurologilor care credeau că vor fi activate regiuni responsabile cu atenţia şi concentrarea. Acest lucru demonstrează încă o dată că cititorul se transpune în viaţa personajului de roman.

Toate aceste căutări ale oamenilor de ştiinţă se încadrează într-o nouă disciplină a neurologiei ştiinţifice care studiază efectele literaturii. Se cercetează în prezent de către alte grupuri universitare modul în care poezia şi ritmul afectează creierul, sau cum metaforele excită regiunile senzoriale.

Dacă-i atât de sigur, poate n-ar fi rău să mai citim un pic.

Facebookgoogle_pluslinkedinmail

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *