De ce te îndrăgosteşti de o persoană şi nu de alta ?

Facebookgoogle_pluslinkedinmail

De ce te îndrăgosteşti de o persoană şi nu de alta ? Ce-i determină pe oameni să se îndrăgostească de o persoană şi nu de alta? Filozofi, oameni de ştiinţă şi poeţi au încercat să răspundă la această întrebare din cele mai vechi timpuri ale omenirii.

Răspunsul se pare că are legătură cu chimia creierului, declară Helen Fisher, bio-antropolog la Universitatea Rutgers, la 28 septembrie, cu ocazia unei conferinţe ştiinţifice despre misterul experienţei umane.

„Mai mult, substanţe chimice din creier, inclusiv dopamina şi testosteronul, joacă un rol important în „fenomenul dragostei”. Echilibrul specific al acestor substanţe chimice în creierele oamenilor pot modela personalitatea lor dar şi tipologia persoanei de care se simte atras” spune doamna Fisher.

În cadrul unor cercetări mai vechi, doamna Fisher a constatat cum creierul oamenilor îndrăgostiţi „nebuneşte” arată semnificativ diferit de creierele celorlalţi.

„Dragostea romantică este înrudită cu o dependenţă”, spune omul de ştiinţă. De exemplu, două zone ale creierului, zona ventral tegmentală, „o fabrică de dopamină” asociată cu dorinţa şi obsesia, şi nucleul accumbens, care este puternic asociat cu dependenţa, sunt hiperactive la îndrăgostiţi.

În general, oamenii se îndrăgostesc de cei la fel ca ei, cei cu acelaşi fond cultural, religios sau socio-economic, precum şi acelaşi nivel de inteligenţă sau de atractivitate. Pe parcursul vieţii, un om întâlneşte conform acestor asemănări, sute de persoane corespunzătoare. Şi totuşi, de ce te îndrăgosteşti de o persoană şi nu de alta ?

Pentru început, doamna Fisher a stabilit printr-o serie de studii făcute între 2009 – 2012, patru sisteme neurochimice, legate de dopamină, serotonină, testosteron şi estrogen/oxitocină, asociate trăsăturilor de personalitate. Ulterior, a fost formulat un test de personalitate pentru a determina care dintre sistemele fiziologice este dominant pentru o anumită persoană. Au fost testate 28.000 de persoane aflate pe un site de matrimoniale, acestea fiind urmărite apoi pentru a vedea pe cine au ales.

Rezultatele au fost uluitoare. Pentru persoanele cu sistemele de dopamină active – impulsive, cu tendinţă pentru recompensă, căutând experienţe noi şi care se plictisesc uşor, curioase, energice şi flexibil mental, fără calităţi introspective – doamna Fisher a spus : „Le place propria lor tipologie”.

La fel s-a intâmplat şi cu persoanele din sistemul serotonină, oameni sociabili, deloc anxioşi, iubitori de riscuri, conştiincioşi, religioşi, care respectă normele şi ordinea.

Dar celelalte două tipologii au reacţionat exact invers. Cei cu personalitatea dominată de testosteron – foarte analitici, cu spirit de competiţie şi conţinut emoţional – au fost atraşi de persoane asociate tipologiei dominate de estrogen/oxitocină. Acestea din urmă au tendinţa de a fi empatici, cultivaţi, socialbili şi introspectivi, căutându-şi sensul şi identitate, manifestând aceeaşi atracţie pentru persoanele diferite de ele.

În ciuda acestor constatări, doamna Fisher a mai tras şi o altă concluzie. Personalitatea poate conduce către dragostea iniţială, către atracţie, dar sentimentul de iubire necesită şi o anumită competenţă, menţinerea unei stări de încredere pozitivă în persoana iubită sau pur şi simplu „abilitatea de a trece cu vederea a unor mici nepotriviri sai neînţelegeri”.

Probabil că nu este ultimul studiu pe acestă temă, aşa că vom vedea şi alte opinii ale oamenilor de ştiinţă. Personal, nu mă aştept ca iubirea să fie descifrată de către oamenii de ştiinţă până ce misterul iniţial al creaţie nu va fi „descoperit”. Sau cel puţin, nu iubirea în sensul ei adevărat lăsat oamenilor de către zei.

De ce te îndrăgosteşti de o persoană şi nu de alta ?

Facebookgoogle_pluslinkedinmail

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *