Creierul râde în mai multe feluri

Facebookgoogle_pluslinkedinmail

Creierul râde în mai multe feluri Cu toţii ştim că râsul poate fi de mai multe feluri. Râdem sănătos atunci când auzim o glumă bună, putem râde mai puţin intens doar pentru a participa la o stare euforică într-un grup sau putem râde forţat pentru a mima sau ascunde o stare emoţională.

O echipă de cercetători germani a vrut să identifice diferenţele acestor categorii de râs printr-un studiu ştiinţific. Ei au selectat un grup de 30 de bărbaţi şi femei cu vârsta de 20 de ani pe care i-au conectat la aparate RMN. În timp ce fluxul de sânge din creierele lor era măsurat, subiecţii au fost gâdilaţi de un prieten sau partener de test.

Operaţia de măsurare a fluxului de sange din creier a fost repetată, de acestă dată subiecţii fiind rugaţi să râdă forţat.

Atât râsul forţat cât şi cel produs prin gâdilat a activat zona creierului numită operculum rolandica, implicată în mişcările feţei, ambele tipuri de râs fiind legate de regiuni ale creierului implicate în reacţii emoţionale vocale, cum ar fi plânsul.

Diferenţa constă în faptul că numai râsul produs de gâdilat a activat hipotalamusul, parte a creierului implicată în multe funcţii, inclusiv în reacţiile viscerale. Deamenea, râsul „gâdilat” a activat zone implicate în anticiparea durerii.

Constatarea primară a fost aceea că râsul voluntar şi cel involuntar are efecte diferite la nivel cerebral. Continuarea testului însă a arătat că şi acest râs neprovocat voluntar poate produce modificări diferite în fluxul sangvin cerebral, în funcţie de natura sa.

Astfel, râsul provocat de gâdilat s-a diferenţiat de un râs ca râspuns la o glumă bună, acesta din urmă activând regiuni implicate în funcţii cerebrale superioare. A fost activată în această situaţie, zona numită nucleul accumbens, responsabilă de senzaţia de plăcere, regiune rămasă inactivă atunci când subiecţii au fost gâdilaţi.

Rezultate complete ale testului vor fi publicate în numărul din luna iunie a revistei Cerebral Cortex, confirmând importanţa acestei funcţii umane menţionate de Charles Darwin şi Ewald Hecker la sfârşitul anilor 1800.

Studiul recent încheiat este realizat de cercetători ai Universităţii din Greifswald din Germania şi cercetători de la Universitatea din Basel, Elveţia.

Creierul râde în mai multe feluri

Facebookgoogle_pluslinkedinmail

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *