Care sunt regretele în amor?

Facebookgoogle_pluslinkedinmail

Regrete avem cu toţii, bineînţeles. Dar când vine vorba de cele de natură sexuală, se pare că numărul şi natura lor depinde foarte mult de sexul celui intervievat.

Un studiu academic efectuat pe mai mult de 25.000 de persoane a relevat faptul că în timp ce femeile sunt mai susceptibile de a avea păreri de rău că s-au angajat în relaţii sexuale ocazionale, cu un procent de peste 50 la sută regretând că au acceptat prea repede partidele de amor, bărbaţii par a se plânge că nu au avut mai multe partenere.

Deci, bărbaţilor le pare rău că nu au făcut-o, iar femeilor că au făut-o prea repede.

Linda Kelsey, de 61 de ani acum, scriitoare, povesteşte: „După o singură întâlnire, am acceptat să merg la Paris pentru un week-end împreună cu avocatul meu. Era clar că ne cunoşteam prea puţin, dar el era frumos, avea un fizic atrăgător şi mi-a trezit simţul de aventură. Ca femeie singură la vremea respectivă, şi având doar ceva mai mul de 20 de ani, nu a fost nimic să mă oprească.

După două nopţi de sex superficial şi două zile de conversaţie apatică, s-a confirmat pentru mine (şi evident că şi pentru el), că această relaţie nu va ajunge nicăieri.

Faptul că mă aflam cu un amant la Paris, cel mai romantic oraş, şi eu doream să fiu singură în apartamentul meu din Londra, mi-a amintit, nu pentru prima dată, că sexul ocazional nu este cel mai potrivit lucru.

Am adunat în timp cam o duzină de relaţii de scurtă durată, ceea ce nu pare mult pentru vremurile de azi, dar destul cât să-mi ofere dreptul să vorbesc. Experienţa de la Paris, şi altele care au urmat, mi-au confirmat că sexul sporadic nu oferă decât o perspectivă de moment pentru a simţi căldura dorită, în schimb prejudiciază respectul de sine.

Sexualitatea evidentă astăzi de la o vârstă tot mai tânără din cauza modei şi a muzicii comerciale, determină femeile să fie mai puţin atente la calitatea plăcerii pe care o obţin în urma unei relaţii. Fie că le place sau nu, trebuie să o facă pentru a fi în pas cu punctul de vedere al societăţii în care trăiesc.

Nu vreau să spun la fel ca celelalte femei intervievate că-mi pare rău, pentru că am învăţat câte ceva important de la fiecare relaţie, şi anume că sexul ocazional, este pentru mine la fel de nesatisfăcător ca şi consumul de iaurt cu 0 la sută grăsime, nu-mi satisface pofta şi-mi lasă şi un gust amar în gură.”

Un bărbat pe nume Ron, medic osteopat, participant şi el la studiu răspunde: „Nu cu mult timp în urmă, m-am întâlnit cu o fostă colegă de şcoală pe care nu o mai văzusem de 35 de ani. Mi-a mărturisit că în liceu mă plăcuse, dar păstrase distanţă faţă de mine pentru că-i păream arogant şi că nu m-aş fi uitat la una ca ea atunci. Uimit, primul lucru care mi-a venit în minte a fost, „de ce nu mi-ai spus asta atunci?” Am fost întotdeuna un tip imid, care se considera puţin atrăgător. Iar de ea, chiar mi-a plăcut la vremea respectivă.

Am fost crescut într-um mediu destul de puritan, părinţii mei se căsătoriseră la 20 de ani, fără a avea relaţii sexuale înainte. Chiar dacă ei nu mi-au arătat ceea ce ar trebui să însemne o relaţie adevărată, să-i imit a fost tot ce am ştiut.

Am avut câteva relaţii înainte de căsătorie. Pe soţia mea am cunoscut-o când aveam 22 de ani. După o relaţie de 5 ani, ne-am hotărât să ne căsătorim. În ziua dinaintea nunţii am realizat ce eram pe cale să fac. În jurul meu, prietenii mei parcă căutau non stop sex, iar eu trebuia să mă opresc, mă însuram şi asta însemna că femeia pe care o alesesem urma să fie singura mea experienţă de atunci în colo.

După un mariaj de 25 de ani, în care am fost fidel sută la sută, am constatat că soţia mea nu avusese acelaşi comportament. Divorţul m-a cam bulversat. Credeam că nimeni nu mă mai vrea la 49 de ani.

Asta până când, o prietenă a fiului meu în vârstă de 16 ani m-a învăţat bucuria aventurilor de o noapte. Deşi ştiam că nu este o opţiune serioasă pentru restul vieţii, m-am complăcut în astfel de relaţii. Am cunoscut o serie de femei pe internet cu care am avut relaţii sexuale imediate.

Chiar dacă am fost copleşit uneori de sărăcia emoţională a unei astfel de relaţii, mărturisesc, că-mi pare rău că a trebuit să ajung la 50 de ani pentru a le descoperi. Mi-aş fi dorit să le fi cunoscut mult mai devreme.”

Două persoane, două feluri de regrete.

Facebookgoogle_pluslinkedinmail

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *