Are dragostea gustul dulce?

Facebookgoogle_pluslinkedinmail

Vorbe din bătrâni spun că dragostea este dulce în timp ce gelozia ar avea un gust acru. Fiind dovedit faptul că percepţiile senzoriale ale unei persoane sunt influenţate de starea sa psihică, oamenii de ştiintă au trecut la verificarea acestei ipoteze.

Cercetări anterioare au pus în evidenţă faptul că o persoană care se simte singură, percepe temperatura dintr-o cameră ca fiind mai scăzută decât o persoană îndrăgostită. La fel, se pot aduce în discuţie o serie întreagă de percepţii care suferă alterări sub influenţa diferitelor stări emoţionale. Considerăm o persoană sobră drept una mai demnă de încredere, sau o carte voluminoasă mai valoroasă decât o broşură cu coperţi viu colorate.

Doctorul Kai Qin Chan, de la Universitatea Radbout Nijmegen din Olanda, a dorit să vadă dacă aceste vorbe pline de înţelepciune populară îşi găsesc fundamentul ştiinţific. Cercetătorul a selecţionat un grup de studenţi de la Universitatea din Singapore, pe care l-a supus la trei experimente.

În primele două, cercetătorii au cerut studenţilor să scrie o lucrare despre o experienţă personală, conţinând fie o rememorare a unei întâmplări de dragoste romantică, fie una care să conţină o experienţă legată de gelozie. Unii au fost îndemnaţi să scrie despre ceva neutru.

După această primă etapă, studenţii au fost serviţi cu două feluri de bomboane a căror gust este autentificat ca fiind, unul dulce-acrişor, altul dulce-amărui. Gusturile din bomboane sunt bine echilibrate.

După degustare, studenţii care au scris despre dragoste, au declarat gustul ambelor bomboane ca fiind preponderent dulce, în comparatie cu cei care au scris despre gelozie sau despre subiectele neutre.

Oamenii de ştiinţă au repetat testul, de această dată folosind apă distilată în loc de bomboane. Au selectat un nou lot de studenţi, cărora le-au spus că vor fi testaţi în legătură cu o nouă băutură, cerându-le să analizeze procentul de dulce, amar sau acru al acesteia.

Din nou iubirea a influenţat subiecţii să identifice apa distilată drept dulce, chiar dacă aceasta nu are nici un gust. De subliniat este faptul că gelozia nu a influenţat nici în primul, nici în al doilea test, gustul perceput de subiecţi.

Constatarea este importantă din două motive, aşa cum susţine doctorul Chan. În primul rând, se arată că emoţiile generate de dragostea care au determinat percepţia sporită de dulce, nu actionează asupra receptorilor aflaţi pe limbă, pentru că apa distilată nu conţinea nici o urmă de zahăr. Fenomenul se pare că se produce la nivelul de procesare al informaţiilor despre gust.

În al doilea rând, lipsa unui efect cauzat de gelozie, arată că limba singură nu influenţează simţurile, şi adevărul trebuie căutat mult mai adânc. Doctorul Chan lansează ipoteza cum că legătura dinte dragoste şi gustul de dulce ar veni de undeva din copilărie, atunci când bebeluşii îşi încep viaţa. Laptele matern sau chiar şi înlocuitorul său, este dulce, de unde apare şi această asociere cu dragostea maternă.

În mod similar, căldura fizică a unui părinte ar putea fi legată de sentimentul de apropiere şi acceptare, pe când frigul poate fi legat de singurătate.

Chiar şi percepţia importanţei pe care o atribuim unei cărţi poate avea legătură cu aspectul ei fizic. Cărţile importante, cum sunt enciclopediile sau tratatele ştiinţifice, ba chiar şi biblia, au formate de dimensiuni mari în comparaţie cu lecturile mai simple destinate umplerii timpului liber, mai adaugă cercetătorul Chan.

Facebookgoogle_pluslinkedinmail

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *