DOVEZI ȘTIINȚIFICE ALE ÎNDEPLINIRII DORINȚELOR CU AJUTORUL SUBCONȘTIENTULUI

Există sau nu?

Despre puterea subconștientului de a te conduce către îndeplinirea dorințelor s-a vorbit și continuă să se vorbească. Există însă și dovezi stiințifice care să susțină aceste idei? Chiar dacă sunt relativ timide, cercetările în această zonă par a fi încununate de succes.

Iată în continuare câteva cercetări care vin să exemplifice din punctul de vedere al oamenilor de știință puterea minții noastre subconștiente în a ne ajuta să atingem obiectivele propuse.

Ne comportăm așa cum vrem?

În articolul The unconscious regulation of emotion: A cognitive-neuroscientific perspective, scris de J.A. Bargh și T.L. Chartrand, se explică modul cum procesele cognitive determină felul în care ne simțim și comportăm, și care ne determină în acest fel să ne atingem scopurile.

Articolul indică mecanismele de reglare a emoțiilor ca fiind influențate de către subconștient, subliniind rolul tehnicilor de relaxare și al afirmațiilor pozitive în aceste procese.

Ce mai face cortexul prefrontal?

Articolul ”The role of prefrontal cortex in the regulation of goal-directed behavior”, autor J. Pessoa se oprește la rolul cortexului prefrontal în reglementarea comportamentului orientat spre atingerea unui obiectiv.

J. Pessoa analizează într-o cercetare experimentală procesele cognitive ce au loc în cortexul prefrontal, implicate în planificarea, organizarea și direcționarea comportamentului către atingerea scopurilor propuse.

Cercetătorul observă cum diferite zone ale cortexului prefrontal sunt implicate în procesele de atenție, planificare și control al comportamentului atunci când se urmărește atingerea unui scop. Concluzia este clar pozitivă, fiind susținută și de observația că anumite afecțiuni ale cortexului prefrontal generează dificultăți în atingerea obiectivelor.

Evaluarea gândurilor, sentimentelor și acțiunilor

Despre cum ne evaluăm gândurile, sentimentele și acțiunile, precum și despre cogniția socială, scriu R.Buckner și J. Carroll în 2011, în lucrarea ”The role of the default mode network in self-referential processing and social cognition”.

Cei doi se concentrează pe rolul sistemului de mod implicit (default mode network), prescurat DMN în procesarea auto-referențială și cogniția socială. Acest sistem de mod implicit nu este nimic altceva decât modul de activitate cerebrală din momentele când o persoană nu este implicată într-o sarcină specifică și nu este concentrată pe mediu. DMN este asociat cu procesele planiifcării viitorului, evocarea trecutului, simțul sinelui și procesarea socială.

Cercetărorii menționează în urma experimentărilor că activitatea DMN poate fi influențată pozitiv prin stimulare magnetică transcraniană sau neurofeedback.

Informațiile și amintirile către atingerea obiectivelor

Un alt exemplu de studiu publicat, de această dată de K.J. Noble și J.C. Kihlstrom, ”The neural basis of implicit learning and memory”, vorbește despre cum pot fi utilizate procese subconștiente pentru a învăța și a ne aminti informațiile stocate, dar și despre cum pot fi utilizate aceste date în atingerea obiectivelor.

Sunt doar câteva exemple, dar extrem de fascinante despre misteriosul până mai ieri subconștient al nostru.

Neuroni specifici de scop și neuroplasticitate în loc de încheiere

Știința leagă puterea subconștientului de procesele mintale care au loc la nivelul creierului, fiind dovedită responsabilitatea minții non-conștiente de a procesa informații și a stoca amintiri, dar și generarea de comportamente și reacții emoționale.

Ajutorul primit prin introducerea conceptului de ”neuroni specifici de scop” de către neuroștiințe, este imens. Acești ”neuroni ai scopului” cum mai sunt numiți, sunt neuroni care se activează atunci când ne concentrăm asupra unui scop sau obiectiv și au rolul de a ne ghida spre acțiuni necesare pentru atingera obiectivului propus.

Impreună cu conceptul de neuroplasticitate, care spune că creierul poate fi modelat și re-modelat în funcție de gânduri și comportamente repetate, formând astfel noi conexiuni și dezvolta noi abilități, pasul spre programarea voluntară a minții devine un fapt realizabil cu un pic de efort și perseverență.

Și lucrurile nu se vor opri doar la atât, sunt convins că anii ce vor veni ne vor aduce și mai multă claritate acestei imense resurse care se numește mintea subconștientă.