6 PLANTE MAGICE FOLOSITE LA VRĂJI ȘI VINDECĂRI
Iată în continuare câteva plante apărute mai des în scrierile vracilor și magilor.
Nu există nicio îndoială că plantele sunt magice. Ele au capacitatea de a ne vindeca trupul și sufletul de cele mai puternice boli, ne pot face să vedem și să experimentăm lucruri inimaginabile, iar potrivit unor vraci și magi, unele plante sunt capabile să aprindă flacăra pasiunii, să protejeze de rău sau să răspândească blestemul asupra dușmanilor.
Specialiștii în botanică din întreaga lume se străduiesc astăzi să înțeleagă exact modul cum acționează aceste plante, și totodată să redescopere farmacoterapia miraculoasă a multor specii pierdute din memoria medicinei moderne.
Iată în continuare câteva plante apărute mai des în scrierile vracilor și magilor.
VERBENA (VERBANA, VERBINA)
Aparent inofensivă, dar cunoscută și sub numele de ”iarba vrăjitorului”, este una dintre plantele care apare cel mai des printre ingredientele poțiunilor magice sau ale vrăjilor. A fost tratată drept o plantă sacră de mai toate culturile care au cunoscut-o pentru proprietățile sale antiinflamatorii și vindecătoare.
Egiptenii antici credeau că a apărut din lacrimile Zeiței Isis, iar vechii creștini spun că a fost folosită pentru tratarea rănilor căpătate de Hristos pe cruce.
Regăsită sub diferite soiuri în America, Asia și părți ale Europei și Africii, a fost folosită împotriva pericolelor, inclusiv loviturilor de fulger, spiritelor rele și vampirilor.
Este o plantă rezistentă ce poate fi folosită ornamental la marginea grădinilor.
MĂSELARIȚA (HYOSCYAMUS NIGER)
Face parte din categoria plantelor folosite în experimente psihice terifiante, asociată de mult cu magia, a căpătat și numele de ”medicamentul vrăjitoarei”. Conține alcaloizi, inclusiv hioscină, hiosciamină și atropină, care pot provoca halucinații puternice.
Originară din Europa, are o istorie lungă ca plantă otrăvitoare, medicinală și ritualică. Amestecată cu grăsime și aplicată ca unguent, se spune că dă senzația amețitoare de zbor, motivul principal pentru care a fost folosită ca ingredient cheie al unguentului vrăjitoarelor. Depășirea dozelor poate fi letală, iar legislația Statelor Unite o clasifică drept o buruiană dăunătoare copiilor și animalelor de companie.
CIUMĂFAIA (DATURA, Datura stramoniu)
Originară din America Centrală și de Nord, ciumăfaia este răspândită acum în întreaga lume, fiind folosită de secole în scopuri magice, ceremoniale și medicale.
Era folosită în Evul Mediu ca ingredient în diferite loțiuni ce-i ajutau pe doritori să intre în transă sau să pornească în călătorii spirituale. Folosirea ei a atras pentru mulți acuzații de vrăjitorie din partea Inchiziției.
Semințele florilor din familia ciumăfaiei servesc la prepararea scopolaminei, fiind considerat cel mai periculos drog din lume datorită capacității sale de a face victimele să devină foarte sugestibile. A fost asociat cu multe crime în America Centrală și de Sud.
Cu toate că planta și-a dovedit eficiența în ameliorarea durerii și a febrei, lumea continuă să o numească capcana diavolului, clopotele iadului, buruiana diavolului și în mult ealte feluri deloc omagiale.
ACONITUM
Conform mitologiei Greciei Antice, seva otrăvitoare a acestei plante a picurat prima dată din cele 3 guri ale Cerberului ce păzește Intrarea în Infern. Originară din zonele muntoase din vestul și Centrul Europei, majoritatea acestor plante conțin aconitina, o substanță extrem de toxică.
Încă din cele mai vechi timpuri, otrava făcută din această plantă a servit la acoperirea săbiilor și a săgeților în luptă. Vracii înveleau semințele în piele de șopârlă susținând că astfel deveneau invizibili, iar vrăjitoarele Evului Mediu făceau o poțiune din Aconitum cu care ungeau măturile pentru a zbura apoi cu ele.
Există de asemenea mituri care spun că semințele alungă vârcolacii și vampirii, transformându-i în animale.
Dacă intenționați să atingeți vreodată această plantă, purtați mănuși pentru că mulți grădinari au murit din cauza manipulării acesteia.
ARTEMISIA
Plantele din familia Artemisia, din care face parte și Pelinița sau Pelinul Dulce, sunt printre cele mai vechi ierburi magice din lume.
Mulți cred că numele plantei vine de la zeița greacă Artemis, deși este foarte posibil ca acesta să facă referire la herbalistul antic Artemisia II-lea din Caria.
Utilizarea magică a plantei include ademenirea dragostei, curățarea, protecția împotriva accidentelor și spiritelor rele și divinația. Deoarece unele plante din familie conțin tuyonă, un compus halucinogen, au fost folosite pentru a induce viziuni și vise încă din Epoca de Piatră.
Pelinul este un ingredient cheie în absint, interzisă în multe locuri fiindu-i atribuite unele comportamente periculoase ale băutorilor.
Mai puțin magice sau erogene, dar nu mai puțin importante, utilizările artemisiei includ eliminarea paraziților intestinali din tractul digestiv.
PORUMBARUL
Porumbarul este un arbust spinos din familia trandafirului, cu o reputație extrem de sinistră în folclorul european. Originar din Europa, Vestul Asiei și Nordul Americii, a fost mult timp asociat cu întunericul și moartea datorită ramurilor sale răsucite și țepoase.
Celții spuneau că zânele neprietenoase păzesc copacii și vor arde casa oricui îndrăznește să taie un astfel de arbust.
Vrăjitoarele secolului al XVII-lea foloseau ramuri spinoase și toiege de porumbar pentru a arunca blesteme asupra oamenilor sau așezărilor.
În 1670, maiorul Thomas Weir din Edinburgh a fost executat pentru vrăjitorie împreună cu bastonul său confecționat din porumbar.
Dacă vrei să afli mai multe lucruri despre plantele magice și modul cum erau ele folosite, lasă-mi un mesaj în comentarii.
Dacă ți-a plăcut, dă un like și abonează-te și trimite materialul video unui prieten pasionat de astfel de subiecte.