CUM SE TRANSFORMĂ INFORMAȚIA DIN INCONȘTIENT ÎN CONȘTIENT
Neurologi, psihologi, biologi sau oricare dintre cercetătorii neuroștiințelor sunt convinși că cea mai mare parte a activității desfășurată de creierul nostru se întâplă la nivel inconștient. Rămâne atunci întrebarea: ”când apare conștientizarea acestei activități și cum se produce ea ?”
Cu toții am trăit momente când ideile salvatoare și modalitățile cele mai eficiente de rezolvare a unei probleme ”ne-a lovit” exact în timpul celor mai banale activități cotidiene, când ne gândeam cel mai puțin la respectivul subiect ce ne apăsa. Și aceste observații nu sunt deloc greșite, multe studii științifice evidențiind faptul că în stările așa zis de inactivitate mentală, când creierul pare să nu se gândească la nimic, acesta muncește cel mai mult. Este dovedit faptul că soluțiile la problemele cele mai complexe sunt elaborate în astfel de momente.
Freud a avut dreptate, dar cum?
Cu alte cuvinte, ceea ce cunoaștem în mod conștient este doar partea vizibilă a cunoașterii pe care o avem, restul, majoritar, fiind scufundat într-o zonă inconștientă. Și dacă asta-i concluzia oamenilor de știință acum, putem să-i dăm crezare lui Freud și să spune că mintea și creierul lucrează la nivel inconștient.
Bun, acceptăm acest lucru, dar vrem să știm unde, când și cum devine inconștientul conștient, sau mai plastic, când spunem ”Evrika”, asemeni celebrului Aristotel pentru găsirea soluției unei probleme care nu ne dă pace. Și dacă problema enunțată nu ne-a răscolit pe cei mai mulți dintre noi, o echipă de cercetători de la Universitatea Columbia din New York City, NY, s-a hotărât să investigheze acest mister.
Ipoteza de lucru
Ipoteza de la care s-a plecat a fost de fapt concluzia mai multor studii anterioare privind procesele neuronale implicate în luarea deciziilor, și anume, atingerea unui nivel critic de informații. Mai simplu spus, creierul ”simte” momentul când s-au acumulat suficiente informații. Atingerea acestui nivel critic este foarte important, chiar dacă creierul nu folosește decât o parte a pachetului informațional, atât cât consideră necesar pentru a lua o decizie rapidă și corectă.
Studiu
Echipa de cercetători condusă de Michael Shadlen, doctor în psihologie la Universiatea Columbia, și-au propus să vadă dacă acest moment al atingerii nivelului critic informațional se suprapune peste momentul deciziei. Au folosit un lot de subiecți cărora le-a fost prezenat pe monitorul unui computer o serie de puncte ce se mișcau aleatoriu, ca fiind granule de nisip suflate de o pală de vânt. Aceștia trebuiau să indice direcția în care se deplasau punctele, stânga sau dreapta și să indice momentul când au fost siguri de răspuns.
În concluzie …
Timpii de decizie și pragul de acumulare al deciziilor estimat s-au suprapus în 80 la sută din cazuri, fapt care-l determină pe dr. Shadlen să susțină convins că momentul de conștientizare în conștient a momentului ”Evrika” are loc exact atunci când creierul atinge acest nivel critic al informațiilor adunate.
Studiul publicat în Current Biology adduce o perspectivă unică asupra biologieiconștiiței, sporind înțelegerea modului de cum se iau deciziile, a eticii șiî n general a minții umane.
